Companiile s-au plans, de-a lungul timpului, ca abuzurile inspectorilor ANAF fac mult rau economiei. Fenomenul este recunoscut si de actualul ministru de Finante, Anca Dragu, care da vina mai ales pe legislatia neclara. Prin urmare, aceasta anunta ca deja se lucreaza la modificarea Codului de Procedura Fiscala, posibil pentru inceputul anului 2017.
Pentru antreprenorul din Romania, un control al Fiscului se poate dovedi cel mai negru cosmar. Mai multe articole din legislatia fiscala sunt interpretabile, in timp ce profesionalismul si buna intentie ale unor inspectori ANAF sunt cel putin discutabile. Acest mixt toxic a dat nastere unor situatii care, daca nu aveau efecte tragice, puteau fi considerate de-a dreptul comice. Este drept ca, odata cu reorganizarea ANAF, inspectorii sunt mai integri, iar multe dintre rezolvarile pe care le gasesc sunt corecte.
Totusi, noile reguli au permis existenta unor abuzuri in urma carora numeroase companii au ramas cu conturile blocate, s-au pierdut locuri de munca, iar o serie de manageri s-au trezit cu dosare penale. La emisiunea Capital TV, ministrul de Finante, Anca Dragu, a recunoscut toata aceasta situatie si a anuntat ca „regulile jocului“ sunt deja intr-un amplu proces de analiza. Pasul urmator il reprezinta modificarea Codului de procedura fiscala, care ar urma astfel sa ofere inspectorilor un cadru foarte clar, in care sa nu mai poata fi vorba despre subiectivism sau excese in activitatea de control.
„Situatia are la baza anumite neclaritati din Codul de procedura fiscala. Acum suntem in proces, alaturi de alte institutii ale statului si alaturi de mediul de afaceri, citim Codul de procedura fiscala, toate regulile pe care le aplica ANAF, ordinele interne, si incercam sa dam o legislatie clara inspectorilor astfel incat sa nu mai ajunga nenumarate procese pe masa procurorilor si practic sa blocheze si activitatea ANAF, dar si activitatea procurorilor“, a declarat ministrul de Finante. De asemenea, Anca Dragu a mai precizat ca deja s-au modificat o serie de proceduri in cadrul ANAF, astfel incat inspectiile fiscale sa aiba ca obiect doar acele afaceri care prezinta riscuri mari in ceea ce priveste evaziunea fiscala. „Pentru o inspectie fiscala sau pentru un control de la Antifrauda, numarul de salariati ai ANAF este acelasi: merg minim doi inspectori fiscali la o firma care are doi-trei angajati si unde evaziunea poate fi de cateva sute de lei, dar tot doi angajati merg si la o firma unde evaziunea poate fi mult mai mare si la care recuperarea sa fie mult mai semnificativa“, expune un simplu exercitiu de logica ministrul Finantelor. Un prim pas a fost reorganizarea directiei generale a marilor contribuabili.
„Mai sunt lucruri de facut, in special de implementat la inspectii fiscale controlul pe baza de risc. Acestea, deja am verificat, se fac in proportie de peste 90% in urma evaluarii riscului companiei. Practic, nu se mai face control doar de dragul controlului sau pentru ca inspectorul fiscal se afla pe strada respectiva si s-a oprit sa vada ce face o firma“, sustine Anca Dragu. Cu toate acestea, in primele sase luni ale acestui an, ANAF a controlat mai mult de 70.000 de firme, adica mai bine de 10% din totalul persoanelor juridice din Romania.
Masuri implementate de Ministerul de Finante:
– 90% dintre controale pe baza riscului companiei
– ordinele presedintelui ANAF sunt contrasemnate de catre ministrul de Finante
– accent pe pregatirea profesionala in randul angajatilor ANAF
Ce ar trebui schimbat la Codul de Procedura Fiscala?
1.Controalele inspectorilor antifrauda nu sunt reglementate.
Lipsesc norme procedurale care sa reglementeze controalele antifrauda. Astfel, nu exista o durata si un numar maxim a controalelor, posibilitatea contestarii administrative a proceselor verbale incheiate de inspectorii antifrauda sau criterii definite si un termen maxim privind suspendarea acestor controale.
2.Implementarea reala a principiului „in dubio contra fiscum“.
Introdus recent in legislatia fiscala romaneasca, principiul insemna ca neclaritatile din lege trebuie interpretate in favoarea contribuabililor. Bineinteles, acesta are deocamdata doar conotatii pur teoretice. „Eu as vedea oportuna materializarea in practica a principiului „lasati-ma sa cumpar“. Asta inseamna ca un contribuabil de buna-credinta nu se va trezi in ipostaza in care, daca a efectuat achizitii de la un anumit furnizor, organele de inspectie fiscala ii vor limita sau chiar anula ulterior exercitarea dreptului sau legitim de deducere pe motiv ca respectivul furnizor a avut un comportament fiscal inadecvat, fara a se stabili obiectiv o legatura de cauzalitate in acest sens“, sustine consultantul fiscal Dragos Patroi.
3.Restrangerea posibilitatii acordate organelor fiscale de a aplica procedurile de autoritate.
In acest moment, organele de inspectie fiscala pot sa reinterpreteze cum vor ele tranzactiile contribuabililor. Aici este vorba despre celebrul articol 11 din Codul Fiscal, care prevede ca „autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unei tranzactii pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei.“ Tot in acest articol, un aliniat prevede ca punerea in practica a acestuia se va realiza in baza unui ordin al presedintelui ANAF, ordin care nu a fost emis si publicat in Monitorul Oficial.
