Arhivarea facturilor electronic implica, printre altele, si conditii care tin de autenticitatea originii si integritatea continutului.
La art. 319 alin. 35 din Codul fiscal din 2017 se prevede ca facturile pot fi stocate (adica arhivate) pe suport hartie sau in format electronic, indiferent de forma originala in care au fost trimise ori puse la dispozitie. Daca se opteaza pentru stocarea electronica a facturilor, inclusiv a celor care au fost convertite din format hartie in format electronic persoana impozabila nu este obligata sa aplice prevederile Legii 135/2007 privind arhivarea documentelor in forma electronica, republicata (inclusiv cele care conditioneaza primirea documentelor in arhiva electronica de semnarea lor cu semnatura electronica extinsa). Conform art. 319 alin. 20 din Codul fiscal stocarea prin mijloace electronice a facturilor reprezinta stocarea datelor prin echipamente electronice de procesare, inclusiv compresia digitala, si de stocare si utilizand mijloace prin cablu, unde radio, sisteme optice sau alte mijloace electromagnetice.
In acest sens, la pct. 99 alin. 2 din Normele metodologice de aplicare se precizeaza ca persoanele impozabile pot stoca facturile emise/primite pe suport hartie sau in format electronic, indiferent de forma originala in care au fost trimise ori puse la dispozitie, cu conditia sa asigure autenticitatea originii, integritatea continutului si lizibilitatea acestora, de la momentul emiterii/primirii pana la sfarsitul perioadei de stocare. Facturile emise/primite pe suport hartie pot fi convertite in forma electronica in vederea stocarii.
Facturile emise/primite in forma electronica pot fi convertite pe suport hartie in vederea stocarii. Indiferent de forma in care este emisa/primita factura, si factura stocata in forma pentru care a optat persoana impozabila se considera exemplar original. Persoanele impozabile care opteaza pentru stocarea electronica a facturilor au obligatia sa stocheze prin mijloace electronice si datele ce garanteaza autenticitatea originii si integritatea continutului facturilor.
Formatul electronic al facturilor este dat de fisiere de tip xml sau pdf etc., iar daca facturile sunt emise si primite in format electronic, ele sunt considerate facturi electronice, dupa cum se specifica la pct. 98 alin. 1 din Normele metodologice.
Prin umare, societatea poate arhiva electronic facturile, fara sa fie nevoie de semnatura electronica extinsa, inclusiv a celor primite/emise in format hartie, care pot fi convertite si ele in format electronic (ca fisiere tip pdf sau xml).
Referitor la cele trei conditii pe care trebuie sa le indeplineasca facturile pe perioada arhivarii, legea se refera la autenticitatea originii, integritatea (nu autenticitatea) continutului si lizibilitatea unei facturi, indiferent ca este pe suport hartie sau in format electronic, care trebuie garantate de la momentul emiterii pana la sfarsitul perioadei de stocare a facturii. La art. 319 alin. 25 din Codul fiscal se prevede ca „autenticitatea originii” inseamna asigurarea identitatii furnizorului sau a emitentului facturii, iar „integritatea continutului” inseamna ca nu a fost modificat continutul impus in conformitate cu legea fiscala.
