Conform unui statistici de piaţă, la sfârşitul anului 2015, situaţia implementării caselor de marcat cu jurnal electronic, la nivelul ţărilor din Europa se prezenta astfel:
1. Bulgaria: Jurnal electronic conectate la serverul autorităţii fiscale; perioada de raportare depinde de comerciant şi categoria de risc din care face parte;
2. Croatia – Jurnal Electronic, doar online însă se foloseste soft instalat pe PC – sunt folosite semnături digitale. Principala problema este faptul că există dependenţă de programele software instalate iar obligatoriu trebuie să existe PC.
3. Grecia – Jurnal Electronic, GPRS/modem şi Ethernet ( online) la imprimantele fiscale legate în retea (in hypermarket);
4. Ungaria – Jurnal Electronic, GPRS/modem 3G – sistemul are foarte multe probleme şi încă nu s-a reuşit implementarea totală. Au fost introduse elemente hardware exagerate care au scumpit enorm casele de marcat. Nivelul de preţ al unei case de marcat în Ungaria este de 500 de euro fără TVA.
5. Ucraina – Jurnal Electronic, GPRS sşi Ethernet (online) la imprimantele fiscale legate în retea
1. Serbia – Jurnal Electronic, GPRS
2. Polonia – Jurnal Electronic
3. Slovacia – Jurnal Electronic
4. Lituania – Jurnal Electronic
5. Letonia – Jurnal Electronic
6. Cipru – Jurnal Electronic
7. Turcia – Jurnal Electronic, Modul fiscal şi la POS-urile bancare
8. Bosnia şi Hertegovina – Jurnal Electronic, GPRS
9. Macedonia- Jurnal Electronic,GPRS
10. Albania – Jurnal Electronic,GPRS
11. Italia – Jurnal Electronic, nu au legatură cu autorităţile nici prin GPRS nici online. Lanţurile de magazine sunt legate prin PC şi raportează către autorităţi dar nu echipamentele fiscale.
12. Georgia – Jurnal Electronic, GPRS
13. Tanzania, Zimbabwe, Malawi – Jurnal Electronic
14. Kenya – în curs de modificare a legislaţiei pentru implementarea GPRS. Kenya foloseşte de câţiva ani jurnalul electronic.
1 comentariu. Leave new
Vad ca numai „palmasii” (foste tari comuniste) au asa ceva. Tarile mari sa inteleg ca nu?