Aeronavele motorizate fără pilot la bord (termenul „dronă” nu se regăsește în legislația noastră) sunt asimilate, potrivit Codului aerian în vigoare, aeronavelor civile, indiferent de greutatea și de configurația lor. Prețurile lor încep de la câteva sute de lei și diferă în funcție de ce promite fiecare dintre acestea să facă (spre exemplu, ce autonomie poate avea, în funcție de ce înălțime poate atinge ori cât de mult ține bateria, ce calitate au filmările și fotografiile etc.). Însă odată ce cumperi o dronă și intenționezi să o folosești în afara perimetrului casei tale, trebuie să ai în vedere câteva aspecte legale pe care trebuie să le respecți.
În primul rând, dacă drona ta cântărește la decolare mai mult de 500 de grame, vei avea nevoie de un document de înmatriculare. “Aeronavele fără pilot la bord cu masa maximă la decolare mai mică de 0,500 kg sunt exceptate de la obligaţia deţinerii unui document de înmatriculare”, prevede Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 1.338/2016. Înmatricularea se solicită de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și costă 90 de euro (plus taxa pe valoarea adăugată) pentru fiecare dronă pe care vrei să o înregistrezi. Cererea de înmatriculare se face respectând Directiva de navigabilitate DN-14-02-001 și în baza documentelor menționate în directivă.
Codul aerian prevede pedeapsa cu închisoarea de la trei luni la un an (ori amenda, al cărei cuantum e stabilit prin HG nr. 912/2010 între 20.000 și 35.000 de lei) pentru cei care folosesc drona fără să posede un certificat de înmatriculare.
Dacă deții însă o dronă cu o greutate mai mare de 15 kilograme la ridicare (dar mai puțin de 150 de kilograme), vei avea nevoie de un permis național de zbor, iar costul acestuia este de 540 de euro (plus taxa pe valoare adăugată), pentru fiecare dronă deținută. Însă pentru dronele cu o greutate maximă de cel puțin 20 de kilograme vei mai avea nevoie și de o asigurare pentru daunele produse terților. Cerința este impusă de o reglementare europeană, respectiv de Regulamentul (CE) nr. 785/2004. Firește, se pot asigura și cele care cântăresc mai puțin de 20 de kilograme, dar dacă acest lucru nu se face, atunci operarea dronei se face pe propria răspundere a celui care o folosește.
Conform HG nr. 912/2010, este interzisă decolarea/aterizarea dronelor în zonele de intravilan (sau, mai pe înțelesul tuturor, în interiorul localităților). De asemenea, ele nu pot zbura deasupra mulțimilor de oameni și deasupra zonelor dens populate, iar încălcarea acestor interdicții poate să-i aducă operatorului dronei un dosar penal și, eventual, o pedeapsă cu închisoarea.
În funcție de cum vrei să te folosești de drona pe care o deții, trebuie să obții anumite aprobări și să te încadrezi în anumite condiții – pentru operarea în extravilan, desigur. Potrivit actului normativ, dacă vrei să faci fotografii sau filmări aeriene ai nevoie de o aprobare din partea MApN. Partea bună este că aprobarea nu vine la pachet și cu tarife de operare, care, de altfel, nu sunt percepute decât într-un anumit caz: autorizarea de survol deasupra Rezervaţiei Biosfera Deltei Dunării și care costă 50 de lei.
De asemenea, trebuie să ceri o aprobare și dacă drona va zbura sub înălțimea minimă de siguranță, aprobare pe care o vei solicita de la AACR. Iar zborurile deasupra municipiului Bucureşti la înălţimi mai mici de 3.000 de metri se fac numai cu autorizare de survol de la MApN.
